Trecerea de la poziția de angajat la cea de a fi propriul angajat, nu este ușoară, iar cei care au trecut prin această tranziție cunosc foarte bine sentimentele ce te încearcă. Un cumul de curaj, nesiguranță, îndoieli, frică.
Fiecare din aceste sentimente își au rolul lor, din perspectiva mea important fiind să gestionezi fiecare din acestea astfel încât să nu te lași doborât de frică dar nici aruncat înainte de curaj.
Nici o tranziție nu este ușoară, indiferent că vorbim de o simplă trecere la altă formă de învățământ, statut social, sau schimbarea locului de muncă. Nici unul din exemplele enumerate nu se produc brusc, decizia fiind cântărită, mai mult sau mai puțin, dar cu certitudine este cântărită. Ne întrebăm dacă este decizia corectă, dacă avem capacitatea de a-i face față, ce ne rezervă viitorul apropiat sau mai îndepărtat? Este absolut normal să existe astfel de îndoieli, întrebări, în final toate contribuind la găsirea răspunsului corect.
Pe mine m-a ajutat foarte mult faptul că am găsit rapid modalitatea de a aduce la realitate unele idei pe care le aveam, pasiuni dezvoltate de-a lungul timpului, o anumită experiență profesională dar și în aceea de a lucra cu oameni. Faptul că m-am decis ce urma să fac imediat după schimbare, și nu doar atât, stabilirea unei ținte la care mi-am propus să ajung, a contat enorm.
În cazul meu, trecerea a fost oarecum radicală și neașteptată, mai ales că plecam din domeniul public, în care aveam certitudinea stabilității și previziunea veniturilor. Și asta nu e tot: un loc în care mergeam cu plăcere, un loc în care mi-am dat tot ce aveam mai bun, singurul loc de muncă pe care îl știam, într-un cuvânt: acel loc era viața mea.
Ce am lăsat în urmă? o carieră solidă, colegi deveniți prieteni, stabilitatea venitului, dar și un program încărcat, multe limitări de dezvoltare socială, o oarecare rutină.
Cu ce m-am ales? Un program flexibil, mult timp pentru a progresa social, provocări, noi abilități, noi responsabilități.
A trecut ceva timp de la această schimbare, simt că m-am adaptat bine la noul statut, acela de a fi propriul angajat.
În plus, am învățat rapid cum funcționează mediul privat, m-am lovit inerent de rigiditatea unor situații formale, dar peste toate acestea, că foarte importante sunt relațiile sociale atât cu mediul de afaceri cât și cu restul societății.
Însă, atunci când faci cu pasiune un lucru, am uitat îndoielile avute, greutățile de care m-am lovit, micile eșecuri, din toate acestea învățând câte ceva, să nu te dai bătut, doar învățând progresezi, ceva bun se va întâmpla dacă crezi cu adevărat în tine și în ceea ce faci.