Conform definiției generale, prieten este persoana de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune.
Există în viața fiecăruia și în cercul social propriu, persoane pe care le intitulăm generic,, prieteni,,.
Și tindem să credem că ne sunt prieteni, că există încredere și stimă reciprocă. Dăm timp prețios acestora. Uneori, ne amăgim singuri, manipulați de cei cărora le spunem cu atâta convingere, prieteni.
În numele ,,prieteniei,, intră fără rezervă în casa noastră, în viața noastră privată, dau sfaturi neîncetat fără să li se ceară, judecă, fără să aibă o bază factuală. Iau decizii în locul nostru.
Cât de departe pot acționa în numele ,,prieteniei,,? Și care ar fi limita pe care să o acceptăm, tot în numele prieteniei ?
Dificil de spus.
Însă, dacă ne-am apleca mai mult asupra încrederii și a stimei reciproce din definiția inițială, am avea deja jumătate de răspuns.

