Dacă iubești animalele și natura cu siguranță că orice moment în care poți să fii în mijlocul acestora te umple de energie, de viață.
Există pe coasta de est a Kenyei câteva locuri speciale în care poți interacționa cu animalele într-un mod mai direct și de ce nu, să faci un safari la pas. Unul dintre acestea este casa girafelor, cunoscută sub numele de Nguuni Nature Sanctuary.
Cum a luat naștere acest loc.
Pe coasta de est a Kenyei au existat multe fabrici de ciment, care se alimentau din carierele împrăștiate în jurul orașului Mombasa.
În 1956, dr. Rene Haller, un ecologist născut în Elveția, s-a mutat în Africa iar în 1959, a fost angajat de compania de ciment Bamburi pentru a cultiva fructe și legume pentru muncitorii săi.
Mai târziu, dr. Haller a convins compania de ciment Bamburi să-i dea acces la acri din carierele sale dezafectate. Locul era pustiu, abandonat și uitat. Cu toate acestea, mânat de încrederea că ar putea aduce din nou viață acolo, și bazându-se pe cunoștințele sale și a observării modului în care plantele și animalele interacționează, dr.Haller a transformat cu succes pământul. Pe locul carierelor de ciment de la periferia Mombasei, au fost plantați copaci și au fost aduse primele girafe. Apoi a fost aduse alte viețuitoare pentru a reecrea noul ecosistem. Și a fost adăugată multă grijă și dragoste pentru natura înconjurătoare și locuitorii săi. Rezultatul este cel ce ne încântă azi: un paradis natural, sanctuar pentru girafe, dar și multe exemplare de oryx, elandi, struți, precum și diverse păsări.
Dar cum orice loc are nevoie de o susținere materială, a fost înființată și o fundație, Baobab Trust, care are menirea de a aduna fonduri pentru susținerea și dezvoltarea sanctuarului și pe lângă acesta și o serie de inițiative de protecție socială și educație.
Unde se află acest loc.
Nguuni Nature Sanctuary se află pe dealurile Nguu Tatu de pe coasta Jurassic din Mombasa, la circa 10 km. de Bamburi Beach. Aici poți să ajungi cu mașina direct din Mombasa sau din Bamburi. Drumul este destul de bun până la intrarea în sanctuar, dar în interiorul sanctuarului există doar căi de acces puțin amenajate, (un fel de off-road) și trebuie destul de multă grijă la condus. În plus, sunt animale care circulă libere și pot fi greu de observat printre vegetația abundentă și foarte înaltă.
Sanctuarul are program de vizitare, în mod normal de la 9,00 la 17,00 pentru care nu necesită rezervare iar biletul de intrare poate fi cumpărat direct de acolo( circa 35 ron/persoană) dar oferă și un program special pentru apus de la ora 20,00 pentru care trebuie rezervare.
Odată intrat în acest sanctuar este de bun simț să respecți natura( fără zgomote, fumat, aruncarea de deșeuri).
Îmbrăcămintea trebuie să fie comodă la fel și încălțămintea pentru că se merge mai mult pe jos.Trebuie grijă la înțepăturile de insecte, fiind un mediu natural este plin de țânțari. Cu pantaloni lungi și ceva repelent antițânțari problema ar trebui să fie rezolvată.
Ce am făcut aici.
După ce am mers circa 10 minute pe un drum de pământ, am văzut deja primele girafe. Sfioase dar și curioase, deși observ că mai sunt și alți vizitatori, un băiat și o fată. Intru în vorbă cu ei, aflu că sunt frați și au venit aici pentru a face poze fiind ziua de naștere a fetei.
Înaintez spre câteva umbrare pe care le zăresc printre copaci, din nou câteva girafe care mă lasă fără grai. Wow, ce înalte sunt! Mă întâmpină un ranger( gardian din parc) care îmi spune câte ceva despre acest loc și locuitorii săi, după care mă invită la un tur pe jos alături de câteva girafe. Le urmăm printre desișuri. Sunt și girafe tinere, foarte amuzante, și mi se spune că una este chiar gestantă, semn că mediul este benefic pentru acestea. Într-un câmp cu iarbă o turmă de eland ridică curioase capul și se opresc din pășunat pe măsură ce înaintam spre ele. O luăm în altă direcție și ajungem la un ochi de apă acoperit de nuferi înfloriți. Pe mal sunt câteva specii de păsări de apă și copaci cu multe cuiburi. Un paradis tropical, proprice locuitorilor săi. După un timp apare un struț care începe să ne urmărească, așa că îmi ascund repede în rucsac camera foto dar rangerul mă asigură că este cât se poate de blând. Întâlnirea s-a terminat fără incidente nedorite, ba chiar plăcute deoarece struțul stătea să fie mângâiat.
Unii consideră acest loc un fel de zoo dar nu este deloc așa. Toate animalele trăiesc libere în natură, nu au nevoie de adăposturi așa cum sunt la zoo, iar mediul înconjurător este neatins, doar câțiva stâlpi pentru electricitate amintind că locul a fost cândva exploatat de oameni în detrimentul naturii. Pe lângă faptul că poți să te bucuri de natură și de locuitorii săi, locul este și educativ, mai ales pentru cei mici care pot să vină aici fără grijă.
A fost foarte plăcut să petrec câteva ore în mijlocul acestor animale blânde, chiar în mediul lor natural, iar acest timp mi-a adus o bucurie imensă. A fost o experiență altfel. În afara Africii.
