Orașul vechi este totodată și centrul istoric al Mombasei. Situat în partea de est a orașului și înconjurat de canale, centrul vechi este adevărata inimă a Mombasei.
Intrarea în acest perimetru te duce cu gândul la toate etapele în care s-au succedat aici arabi, portughezi, ori coloniști britanici. Fiecare și-a pus amprenta pe ceea ce vedem azi. Străzi înguste și clădiri ce poartă urmele celor care au condus și cucerit de-a lungul vremii orașul și împrejurimile. Un amestec interesant de arhitectură arabă și portugheză dar și africană. Și acest amestec dă farmec aparte acestei zone ce face parte din patrimoniul țării. Cam puțină lume la acea oră, poate și din cauza norilor amenințători de ploaie dar cel mai probabil din cauza unui mega-obiectiv situat în apropiere ce atrage sute de turiști zilnic, la care urma și eu să ajung.
Pe străduțele înguste abia te poți strecura, mai ales dacă ești,, gonit,, din spate de un tuk-tuk grăbit. Totuși, ghidul meu Darius are timp să îmi arate cele mai importante clădiri de aici, printre care Africa Hotel, primul hotel din Kenya datând din anul 1900, poșta veche și bazinul cu apă construit în anul 1570, înțelegând că este utilizabil și azi. Clădirile vechi poartă urmele unor zugrăveli vesele, nuanțe de galben, portocaliu sau roz, toate estompate de trecerea timpului. Iz de ,,old times,, peste tot. Turul centrului vechi nu necesită mult timp, în fond este un teritoriu destul de mic și în maxim o oră ne-am întors de unde am plecat. Urmează un obiectiv important.












Fortul Jesus este nu doar o fortăreță și o clădire istorică, ci un simbol al orașului. Fortul este chiar pe malul oceanului, cu ziduri groase și păstrând câteva tunuri, iar rolul său este destul de bine definit: apărarea orașului. Acesta a fost construit de portughezi la final de secol XVI, din piatră de coral ce se găsește din abundență în zonă. Numele fortului este dat de forma în care a fost edificată construcția: Isus răstignit pe cruce. Aștept cu nerăbdare să intru în interior, iar după circa 10 minute ajung în curtea fortului. De jur împrejur se văd zidurile fortăreței, dar și un corp mai nou construit, care nu face totuși notă discordantă cu restul peisajului. Ce remarc imediat este asemănarea izbitoare cu fortul din orășelul Stone Town din Zanzibar, care deși construit de arabi după alungarea portughezilor, are multe elemente asemănătoare.
Fortul Jesus a fost cucerit de arabi și a fost scena multor lupte cu portughezii(vreo nouă la număr), a fost renovat de mai multe ori dar cu toate acestea păstrează unele porțiuni intacte, cu tencuiala originală. Pentru valoarea sa istorică, a fost declarat parte în patrimoniul mondial UNESCO. Dar acest loc nu este doar un sit istoric, ci și muzeu în care sunt expuse artefacte din diverse perioade. În curte se găsește o machetă a designului fortului, o înșirurire de tunuri( azi inutilizabile) bazinul cu apă, chiar și un mormânt. Într-o parte a complexului sunt organizate expoziții cu tematică culturală cum este cea privind cultura Kanga. Această cultură tradițională africană este foarte interesantă pentru știința comunicării doarece elementul vestimentar (o bucată de material cu un desen și un anumit text) este calea prin care se transmit diverse mesaje sau se marchează un statut social.
Există expusă și o barcă, probabil o replică dar la fel de bine poate fi reală, care ilustrează cât de avansați erau portughezii în materie de bărci.
În partea veche a fortului se pot vizita clădirea căpitanului, un tunel secret, subteran, și un zid pe care sunt scrijelite diverse desene și simboluri despre care se spune că aparțin soldaților portughezi campați aici, departe de casă.
Locul este încărcat de istorie, iar ruinele nu știrbesc din măreția de odinioară. Din contră, ne conving că au trecut testul timpului și au dus mai departe viziunea celor care le-au construit: cei care vin cu gânduri de atac nu vor avea sorți de câștig.














Ngina Waterfront
În zona veche a orașului înconjurată de apa Oceanului Indian există o frumoasă faleză. De aici poți să vezi până în depărtare intrarea vaselor ce înaintează spre port. Locul este căutat de turiști pentru panorama asupra canalului Likoni cu linia de feriboat ce face legătura cu continentul. Poate cel mai cunoscut loc de trecere și cel mai aglomerat. Acest loc cuprinde un parc cu arbori seculari, ce poartă numele primei doamne a țării, Mama Ngina. De ce se numește așa?
Ngina este soția primului președinte din Kenya, aceasta fiind considerată mama națiunii contemporane kenyene. (Am scris deja despre istoria țării în articolul Kenya-început de călătorie). Un monument în forma unui far este dedicat acesteia. Parcul este plin de comercianți ambulanți, chiar și călăreți ce te îmbie la o plimbare călare, fiind un loc de relaxare unde localnicii obișnuiesc să iasă la picnic, promenadă și au loc spectacole. Nu sunt locuri unde poți să te așezi, dar câțiva localnici vin cu scaune de acasă și le oferă cu ,,chirie,,. Destul de ingenios.
Cu o vedere frumoasă spre Ocean a fost foarte plăcut să mă plimb sub briza ușoară, fiind și o zi cu ploaie. Azi încă se mai văd aici catacombele în care erau ținuți sclavii până la îmbarcarea pe vas iar ulterior abolirii sclaviei au fost folosite de armata colonială pentru apărarea orașului contra atacului inamic de pe apă.
În apropiere se află terenuri de golf și cluburi elitiste, unele datând din timpul colonizării Kenyei. Am văzut o altă ,,față,, a orașului, diferită de ceea ce am văzut până acum. Excursia în Mombasa a fost reușită, sunt multe locuri de văzut și făcut. Poate data viitoare. Mulțumiri speciale Darius și Paul de la ,,Private Safaris & Tours,,.













