Orașul Shanghai se mânderește cu unele dintre cele mai frumoase, înalte și ingenioase clădiri, arhitecții punând la bătaie cele mai avangardiste idei scriind istorie la fiecare deceniu. Sau chiar mai curând. La acest moment, Shanghai-ul deține singura triadă de zgârie nori din lume. Unul dintre acești zgârie nori este Shanghai Tower, cea mai înaltă clădire din China și al doilea cel mai înalt super zgârie-nori din lume.


632 metri. Atât măsoară Shanghai Tower, clădirea emblematică din Shanghai și liderul de înălțime din multitudinea de zgârie nori din China.
Turnul poate fi văzut din orice punct al orașului fiind îmbrăcat în sticlă iar noaptea este luminat. Așa că nu ai cum să îl ratezi.
În prima seară petrecută în Shanghai, aveam în plan să îi cucerim înălțimea. Nu de alta dar aveam convingerea că panorama orașului de la înălțime este magnifică noaptea. Și ne-am atins ținta în ciuda ceții rămase după ploaia caldă de final de vară.
Turnul se află în modernul cartier Pudong, flancat de Turnul Jin Mao cu 421 m înălțime și Shanghai World Financial Center cu 494 m înălțime.
Chiar la bază este intrarea dar și o casă de bilete. Biletele pot fi rezervate on-line pe bază de pașaport și au costat 25 usd de persoană iar noi am urcat cu ultima serie din acea seară, la 20.30. După controlul biletului și controlul de securitate ajungem într-o recepție cu o mică expoziție a celor mai înalte turnuri din lume, proiecții 3 D, dar și prezentarea de informații despre cum a fost construit turnul.
Urcăm în liftul desprins parcă din viitor. Foarte silențios, aproape nu îmi dau seama că a început urcarea. De fapt, mai întâi coboară apoi urcă, viteza crescând treptat, atingând cei 18 m/s pe la etajul 74. Iată-ne ajunși la etajul 118, unde este puntea de observație panoramică.




Câteva informații despre turn.
Lucrările au început în anul 2008 fiind proiectat de firma americană de design Gensier, condusă de un chinez.
Turnul are 127 de etaje deasupra solului și încă 5 etaje în subteran și a fost inaugurat în 2016. Cei 578.000 metri pătrați au costat nu mai puțin de 2,4 miliarde dolari( bani, nu glumă ).
Să trecem la lucruri mai serioase. Clădirea deține o mulțime de caracteristici, unele unice în materia construcțiilor înalte și câteva găsesc locul de a fi aici amintite.
Cum a fost construit? Nouă sectiuni cilindrice au fost asezate una peste alta, fiecare etaj fiind rotit( rotația maximă fiind de 120° ) și de aici forma sa răsucită.
Placarea cu sticlă printr-o metodă inovatoare(strat dublu care elimină necesitatea ca sticla să fie opacă) a adus multe beneficii pe partea de economisire de energie iar în plus, turnul încorporează numeroase elemente de arhitectură verde, cum ar fi captarea apei de ploaie pentru uz intern și pentru a o recicla, folosirea sistemelor neconvenționale de producere a energiei, iar sistemele de încalzire și răcire ale cladirii utilizează surse de energie geotermală.
Cladirea are și alte caracteristici interesante printre altele având cea mai înaltă punte de observație din lume, aflată la 561,25 m, deține cele mai rapide ascensoare din lume ce urcă cu o viteză de 18 m/s, și totodată ascensorul cu cel mai lung traseu dintr-o clădire – 578,5 m.
Deja amețești numai gândind la aceste cifre, darămite să privești această minunăție. Iar de la etajul 118, ne-am bucurat de o priveliște amețitoare a Shanghaiului( bașca norișorii ce ne priveau curioși !).
Ne-am bucurat și de luminile orașului, clădirile gigantice ce aproape se pierdeau printre nori. Un oraș la înălțime. La propriu!






Orașul are pe lista sa de ,,to do,, și Oriental Pearl Tower – Perla Orientului din Shanghai.
Oriental Pearl Radio & TV Tower după numele său complet, este un turn TV a cărui antenă se înalță la 468 de metri deasupra solului.
Arhitectura sa este cel puțin interesantă, dar și controversată, unii arhitecți considerînd că este o structură mai degrabă hidoasă. De ce? Datorită formei atipice pentru un turn, având la bază trei piloni uriași care sprijină turnul propriu zis, format dintr-o succesiune de sfere unite de trei coloane principale.
Iar placarea cu sticlă colorată a sferelor principale îl face și mai interesant, ca să nu mai vorbesc de iluminarea acestuia pe timp de noapte printr-un magnific joc de lumini părând un castel Disney.
Iese în evidență, orice s-ar spune despre acesta.
Am urcat în acest turn pe timp de zi tocmai pentru a vedea orașul de la înălțime ziua. Întreaga experiență a meritat pe deplin cei 42 usd de persoană, turnul fiind explorat în toate cele trei ,,bile,, panoramice. Există mai multe categorii de bilete inclusiv cu prânz, însă depinde de fiecare ce experiență dorește.
Cu biletele cumpărate de la fața locului, ne îndreptăm spre turn. Pare mic comparativ cu cei trei giganți din spatele său, dar pe măsură ce ne apropiam părerea începe să se schimbe. De foarte aproape, este întradevăr mai degrabă o structură metalică iar turnul pare o rachetă interstelară gata de decolare.



Cum a început povestea sa.
O idee inițială de a construi un nou turn de televiziune în centrul orașului Shanghai pentru a crește capacitatea și a înlocui infrastructura mai veche a fost introdusă într-o emisiune din 25 august 1983. Ulterior, planul a fost aprobat iar în următorii cinci ani au fost depuse nu mai puțin de 12 proiecte. A fost selectat designul „Oriental Pearl,, creat de Institutul de Design Arhitectural din China de Est, ce prezenta trei platforme sferice mari și nouă punți de observație mai mici, conectate cu trei stâlpi și un lift. Potrivit companiei, designul a fost inspirat de „ Pipa xing ,, al poetului Tang Bai Juyi și a reprezentat cultura din Shanghai.
În 1991 s-a pus fundația turnului și a început construcția clădirii de 468 metri( 351 metri fără antenă), fiind finalizată în 1994.
De aceea, turnul seamănă și cu o bijuterie având în total sunt 11 sfere.
Cum este în interior?
Chiar la bază există o zonă de magazine și expoziții, și tot aici se află liftul care urcă până în vârf. Ne așezăm cuminți la rând, observ că este destul lume. Normal, este vreme superbă afară. O zi senină, fără nori numai bună să vezi orașul de sus.
Urcăm în câteva clipe la cea mai de sus sferă, numită Space Module (Modulul Spațial). Suntem la 350 de metri înălțime. O priveliște superbă panoramică asupra orașului mă face să admit că a meritat să ajungem până aici.









Dar un pic mai jos, la înălțimea de 260 de metri se găsește o sferă mult mai mare. Pe lângă o punte de observație care oferă posibilitatea de a vedea mai bine clădirile Shanghaiului în toate direcțiile, această sferă adăpostește un restaurant care se rotește cât și o punte de sticlă pe care dacă pășești ai impresia că plutești. Ce mici îmi par acum mașinile și clădirile din împrejurimi.
Admir orașul și parcă nu mă pot sătura de ceea ce văd. Cartiere întregi de blocuri turn, râul ce curge tăcut spre mare. Turnul este situat vis-a-vis de zona Bund din districtul Puxi, dominată de clădirile cu arhitectură europeană construite în perioada colonială frumos aliniate pe coasta râului Huangpu. Iar dacă la vest se vede o parte a trecutului Shanghaiului, îmbinată și cu clădiri moderne, la est, în Pudong, se deschide o priveliște modernă, cu zecile de zgârie-nori construiți în ultimele două decenii. Ce poate fi mai frumos de atât?






Este timpul să coborâm la 90 de metri unde se află sfera cea mai mare, numită Space City (Orașul Spațial). Aici este o zonă de promenadă deschisă, așa că tragem în piept din aerul de afară și dăm roată sferei pentru a vedea mai de ,,aproape,, orașul. La acest nivel sunt multe atracții dacă ar fi să le numim așa, loc de joacă pentru cei mici, o expoziție interactivă, chiar o sală de proiecție 5D. Am intrat mai mult din curiozitate și am vizionat un documentar foarte interesant despre biodiversitatea marină. Voi mai spune că turnul are și un roller coaster pentru cei care sunt amatori.





Tot aici se află și o ,,capsulă a timpului,, așa cum l-am denumit eu, care este de fapt un loc de proiecție a unui scurt metraj a ceea ce înseamnă viitorul pentru shanghanezi. Totul derulat cu o viteză amețitoare( la fel ca dezvoltarea lor) și pe un ecran curbat. Dar deosebit de sugestiv, inovativ și educativ.
Cred că locul nu este ales întîmplător, dat fiind că Oriental Pearl Tower demonstrează cum imposibilul devine posibil. De ce?
Arhitecții desemnați să proiecteze acest turn, trebuiau să creeze ceva care să devină simbol al modernizării și dezvoltării Shanghaiului. Și nu a fost ușor, pentru că trebuiau să gândească în deteliu aspecte legate de formă, de structura turnului dar mai ales de rezistență. Proiectul îndrăzneț avea să se lovească de refuzul constructorilor, care au susținut în unanimitate că este imposibil de concretizat, având în vedere dificultățile unei structuri neobișnuite pentru acea vreme. În ciuda reticențelor, arhitecții au reușit în cele din urmă să transforme ceea ce oamenii nu și-ar fi putut imagina în realitate.
În final, construcția nu a fost doar un ,,șoc vizual,, ci și un uriaș pas istoric în domeniul arhitecturii din China. To be continued!



Pentru că am văzut orașul de la înălțimea celor două turnuri dar și de pe apă în timpul croazierei pe râul Huangpu, nu putea lipsi promenada râului Huangpu din cartierul Puxi, vechea parte a orașului, ce nu se lasă mai prejos de suratele sale de peste râu.
Și Puxi are cu ce să se prezinte: o vedere fabuloasă asupra cartierului Pudong dar și a râului Huangpu, precum și cunoscuta Baiyulan Square.Aici se află cea mai înaltă construcție de pe această parte a râului, Shanghai Magnolia Plaza, cu o înălțime de 320 metri ce găzduiește birouri și un binecunoscut hotel. Clădirea o remarci după înălțime dar și datorită sistemului de lumini și a reclamelor ce rulează neâncetat pe aceasta.
Așa s-a încheiat ultima seară în Shanghai, și cu ea călătoria în China. Ne așteaptă drumul de întoarcere acasă. Impresiile despre tot ce am făcut și văzut aici le-am lăsat în articolele precedente. Shanghaiul ne obligă să ne întoarcem pentru că aici sunt atât de multe de văzut. Și abia aștept. Pe curând!















