Macedonia, patria lui Alexandru Cel Mare, legendarul cuceritor al perșilor.
În scurtul popas în Macedonia de Nord, cu precădere în Skopje și împrejurimi, am avut ocazia să descopăr câte ceva din istoria și cultura aceste mici țări din Europa de sud est. Macedonia de Nord are o suprafață puțin peste 25.000 km pătrați, și ocupă azi aproximativ o treime a mai marii regiuni geografice și istorice Macedonia.
De-a lungul timpului, marile imperii ale vremii s-au stabilit aici. Astăzi, un amestec de macedoneni, albanezi și turci conviețuiesc aici. Iar influențele culturale transmise în timp sunt prezente și azi.
Macedonia de Nord și-a declarat independența în 1991, având ca limbi oficiale macedoneana și albaneza.
Orașul Skopje, capitala Macedoniei de Nord numără jumătate de milion de locuitori. Este un oraș atipic dacă ar fi să ne luăm după arhitectura amestecată, blocuri ce păstrează din reminiscențele fostei Republici socialiste federale Iugoslavia, piețe cu statui la tot pasul, vechiul bazar turcesc, vestigii romane și moscheei.
În Skopje s-a născut o personalitate marcantă a Bisericii Catolice: Maica Tereza, în anul 1910, având părinți albanezi .Aceasta a devenit foarte cunoscuta pentru actele sale de caritate cu persoanele sărace din India.
La o mică plimbare pe jos poți să vezi multe obiective și locuri interesante. Chiar în centrul orașului există un bulevard unde sunt doar magazine cu ochii de mireasă și alte obiecte de îmbrăcăminte pentru astfel de evenimente, pline de paiete și pietre strălucitoare( deduc că sunt la mare căutare deoarece sunt câteva zeci de astfel de magazine!).
Ce am văzut în Scopje.
Apeductul Skopje
În lungime de 386 metri se știe că a fost terminat în timpul domniei lui Iustinian I (527 – 565). Apeductul din Skopje este singurul apeduct din Macedonia și unul dintre cele trei cele mai mari și bine conservate din fosta Iugoslavie. Este situat la circa 2 km. față de centrul orașului, într-un cartier sărăcăcios și insalubru, și este lăsat oarecum în paragină.Accesul este liber. Azi, este doar un sit arheologic, și rezistă vremii pentru a aminti de viziunea și iscusința constructoriilor săi.
Moscheea Sultan Murat
Despre această moschee, situată în centrul orașului, se știe că a fost construită în anul 1436, prin donația sultanului Murad. Moscheea se bucură de o arhitectură frumoasă având forma dreptunghiulară, cu un pridvor cu patru coloane cu caplete decorate, conectate prin arcade, iar turnul acesteia putând fi zărit de la depărtare, moscheea fiind situată pe un mic platou, chiar lângă celebrul Turn cu ceas. A ars și a fost grav avariată de mai multe ori pe parcursul existenței sale, primul incendiu având loc în anul 1537, după care a fost reconstruit de sultanul Suleyman în 1539 iar a doua oară, a fost incendiat de armatele austriece. Poate fi vizitată și pe interior.
Turnul cu ceas din Skopje.
Este primul turn cu ceas al Imperiului Otoman, și a fost construit între anii 1566-1573. Acest monument este situat în curtea Moscheeii Sultan Murat, fiind înconjurat de câteva blocuri, și case vechi. Inițial, partea superioară a Turnului a fost din lemn, iar mecanismul ceasului a fost adus din orașul Siged din Ungaria. Scriitorii care au vizitat Skopje în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, au remarcat că turcii au adus chiar și un maestru de ceasornic din Siged pentru întreținerea ceasului. Acest lucru a fost de mare importanță pentru îndeplinirea corectă a celor cinci rugăciuni zilnice.
Turnul este o lucrare otomană foarte frumoasă care încă se află în picioare și tronează printre clădirile cu mai multe etaje construite mai recent în jurul său. Are o fundație hexagonală și are un acoperiș diferit care seamănă cu numeroasele cupole laterale ale noului stil Moscova al arhitecturii medievale rusești. Frumos luminat pe timp de noapte, cu lumină caldă, turnul pare mai înalt decât este în realitate.
Old Bazaar
Cunoscut și sub numele de Bazarul turcesc, este una dintre cele mai vechi și mai mari piețe din Balcani, fiind centrul orașului Skopje pentru comerț încă din secolul al XII-lea.
Pe lângă importanța sa ca piață, Old Bazaar este căutat pentru valorile sale culturale și istorice. Deși arhitectura otomană este predominantă, vestigiile arhitecturii bizantine sunt de asemenea evidente. Un loc plin de viață, unde poți să te pierzi la nesfârșit pe străduțele întortocheate. Este unul din cele mai pitorești locuri, totul pare încremenit în timp, pavajul din piatră parcă poartă urmele căruțelor cu mărfuri împinse de negustorii ce s-au perindat pe aici, azi plin de magazine de familie, cafenele și terase decorate în tonul vremii. O atmosferă vintage pe care o ador. A fost locul ce i-a plăcut cel mai mult.
Piața Skanderbeg
Numele acestei piețe din centrul orașului a primit numele lui Skanderbeg, un feudal albanz răzvrătit împotriva Impeiului Otoman și cuprinde statuia lui Skanderbeg, un amfiteatru, o fântână și o parcare subterană. Poate părea ciudat că un erou albanez este onorat aici, dar Skopje este renumit ca oraș al statuilor și diverselor monumente și multiculturalitate. Un loc căutat de tineri deoarece este situată chiar lângă vechiul bazar și în apropiere de fortăreața bizantină, datând din perioada împăratului Iustinian I.
Catedrala „Sfântul Clement” din Skopje este cea mai mare biserică ortodoxă din Macedonia de Nord. Construirea ei a început în anul 1972 și a fost finalizată în 1990. Construția este compusă doar din cupole și arcade, fiind astfel unul dintre cele mai interesante și controversate exemple arhitecturale din istoria recentă macedoneană. Pe interior însă, păstrează elementele specifice bizantine, cu un plus adus de moda vremurilor: un imens candelabru din mii de bucăți de cristal.Și clopotnița catedralei este diferită, având forma unui turn.
În apropriere de Skopje se află două repere interes de deosebit pentru arta bizantină, păstrând o întreagă serie de fresce unice. Este vorba de Mănăstirea Dimitrie Markov din localitatea Markova Sushica și Biserica Sfântul Nichita din Banjane și aparțin grupului de monumente istorice ce caracterizează Macedonia secolului al XIV-lea.
Mănăstirea Dimitrie Markov este situată la circa 20 km. de capitala Skopje, în plină natură, de-a lungul unei văi, într-un peisaj pacific. De la intrarea în mănăstire te transpui cumva într-o lume veche, dar care a supraviețuit sutelor de ani, prin grija slujitorilor săi. Complexul monahal cuprinde biserica mănăstirii datând din 1345, iar ce este intersant la aceasta sunt inscripțiile cronologice de pe coloanele bisericii, având relevanță istorică deoarece redau cronologic numele clericilor de aici și a anilor petrecuți. În curte se află clădirile anexe, printre care și vechiul atelier al mănăstirii, inclusiv cuptorul de pâine ce deservea brutăria mănăstirii. Este amenajat un mic muzeu cu obiecte laice, de la costume tradiționale machedonești, diverse obiecte casnice, pietre de moară. Înt-o altă parte este muzeul mănăstirii, obiecte vechi de sute de ani desoperite și păstrate aici cu sfințenie de către măicuțele care au ales să-și petreacă zilele în acest loc.
Biserica Sfântul Nichita din Banjane este situată pe un deal, de unde se poate vedea întreaga zonă. Spre deosebire de celălalt lăcaș de cult, aici doar biserica prezintă interes datorită frescelor ce datează din jurul anului 1300. Interesant este faptul că în jurul anilor 1500 frecele au fost renovate și se păstrează foarte bine, tehnica folosită la renovare fiind o metodă foarte modernă la acea vreme. Biserica are o bază simplă în formă de cruce înscrisă într-un pătrat, cu o cupolă centrală care se sprijină pe pandantive și patru coloane. Ornamentația exterioară este tipic bizantină, realizată din straturi de piatră și cărămidă roșie. Cea mai frumoasă ornamentație se găsește pe peretele absidei. Aici nu este permis fotografiatul și nici filmatul. În rest, curtea mănăstirii nu are nimic de-a face cu importanța bisericii, clădirile actuale și diversele accesorii din curte perturbând vizual( cel puțin ) peisajul locului.
Ambele locații pot fi vizitate pe parcursul zilei, accesul fiind liber.
Impresionante atât prin arhitectura odihnitoare cât și prin frescele bine conservate, ambele constituie azi un tezaur inestimabil și fac parte din tezaurul cultural al Macedoniei de Nord.
