Scris în 1977 de scriitorul peruan Mario Varga Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, romanul ,,Mătușa Julia și condeierul,, transferă elemente autobiografice pe care autorul le are în relația cu propria sa mătușă, Julia Urquidi Illanes. Un roman savuros și năvalnic, lipsit de prejudecăți.
Mătuși care vor ficțiune, dar nu citesc literatură. Condeieri care nu scriu cărți, dar produc ficțiune în cantități uriașe. Iată o lume de mătuși și de condeieri, aparent într-un echilibru între cerere și ofertă. Înainte de apariția televiziunii în Peru, teatrul radiofonic — urmașul romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea — asigura bunul mers al acelei lumi. La Radio Panamericana, un tânăr redactor de știri temperează gustul pentru catastrofe al colaboratorului său și se îndrăgostește de o mătușă prin alianță, Julia. El are18 ani, e student la drept și scrie scenarii care ajung la coș. Ea are 32 de ani, e boliviană și proaspăt divorțată. Pe măsură ce avalanșa radionovelelor scapă de sub controlul fanaticului condeier, viața tânărului Mario și cea a mătușii sale Julia scapă de sub controlul familiei.
Dar ce era interesant la ,,mătușa,, Julia? Proaspăt divorțată, venise din Bolivia în Peru ca să se odihnească, sau mai bine zis,,să-și găsească un alt bărbat,, nu are rețineri în etalarea atuurilor pe care orice femeie le are, conștient, sau nu. Este în căutarea unui soț dar și a romantismului, poate că dorea să-și demonstreze sieși capacitățile pe care le are, iar atunci când le atinge( iminenta căsătorie cu nepotul Mario ) încearcă să dea înapoi, însă, prinsă în mrejele iubirii, acceptă căsătoria contrar opoziției familiei.
,, Pentru o femeie divorțată nu este neapărat groaznic faptul că toți bărbații se consideră obligați să-ți propună patul, mă informa mătușa Julia, ci faptul că, fiind divorțată, cred că nu mai ai nevoie de romantism. Nu-ți mai fac curte, nu-ți mai spun lucruri frumoase, îți propun patul din prima clipă, cu cea mai desăvârșită vulgaritate. Cu mine au dat greș. De aceea, în loc să mă las dusă la dans, prefer să merg la cinema cu tine.,,
Un roman al cărui deznodământ ne face să ne găndim la puterea prejudecăților dar mai ales la alegerile pe care le putem face.
