Romanul intitulat ,, Să nu mă părăsești,, este unul dintre cele mai bune romane al lui Kazuo Ishiguro, nominalizat la Booker Prize, National Book Critic Circle Award și Arthur C. Clarke Award și inclus pe lista celor mai bune cărți ale anului în The New York Times, Publishers Weekly și în numeroase alte reviste prestigioase. Cartea a fost publicată în anul 2005.
,, Să nu mă părăsești,, are ca temă principală povestea a trei tineri creați, născuți și crescuți pentru a deveni donatori de organe, așa numitele ,,clone,,. Povestea acestora este urmărită din copilărie, până la momentul la care sunt supuși donării, împlinind scopul pentru care au fost creați. Mi-a plăcut acest roman pentru modul în care autorul tratează existența celor trei personaje centrale, balanța dintre existența fizică( scopul pentru care au fost creați) și existența lor ca oameni, cu sentimente, trăiri, aidoma oamenilor,, normali,, dar cu un final trasat chiar de la momentul creerii lor ca ființe vii. Un capitol surprinde frământarea tinerei Ruth și a companionilor săi în căutarea femeii ce se presupunea că era clona acesteia, curiozitatea și dorința de a se identifica un persoanele obișnuite.
Atașamentul personajului Katie, la rândul său clonă, față de ceilalți are tema redundantă a cîntecului,, Să nu mă părăsești,, ce inspiră de altfel titlul romanului.
Finalul este previzibil dar în același timp, neașteptat. Destine povestite în alți termeni.
