Ziua de 24 iunie marcheză în calendarul popular Sânzâienele sau Drăgaica, iar de câțiva ani, în această zi este sărbătorită și Ziua Universală a Iei.
Această zi nu este aleasă întîmplător, câtă vreme femeile și tinerele fete culegeau flori de sânzâiene sau drăgaică, iar apoi se adunau la şezătoare pentru ceremonia sărbătorii de Sânzâiene, unde cântau şi dansau îmbrăcate în celebra cămaşă cu altiţă, aşa cum este cunoscută Ia populară.
Indiferent în ce colț al lumii se află, românii poartă cu mândrie Ia la zile de sărbătoare. Comunitatea de români din Seul, Coreea de Sud, a marcat şi ea ziua Iei, iar portul tradiţional i-a atras pe localnici. Ziua Universală a Iei a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia moştenită din timpuri imemoriale, să devină un brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.
Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de Ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac.
Aceasta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării.
Ia este în fapt o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis în familie, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
Motivele cu care Ia este decorată sunt stilizate, având fie forme geometrice fie forme inspirate din natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.
Ia românească a fost preluată și în artă, primul care a adus Ia românească în atenţia întregii lumi fiind pictorul Henri Matisse, care a fost atât de fascinant de simplitatea şi eleganţa straiul popular autohton, dăruit de pictorul Theodor Pallady, încât a pictat-o în numeroase variante, însă cea care a rămas în memoria publicului este pictura „La blouse roumaine”.
În modă, Ia a depășit cotidianul, devenind ispirație pentru haute-couture, folosită frecvent de marii creatori mondiali de modă în colecții memorabile.
Yves Saint Laurent s-a inspirat din tablourile pictorului francez şi a urcat pe podium Ia românească în colecţia sa lansată în 1981, creația făcînd înconjurul lumii şi a rămas o piesa iconică a mărcii Yves Saint Laurent. Demersul său a fost preluat de alți creatori celebrii, Jean Paul Gaultier, Emilio Pucci sau Carolina Herrera, iar una din piesele celebrului designer Tom Ford, des întâlnită în portul transilvănean, a făcut înconjurul lumii o dată cu pictorialul cântăreţei Adele pentru revista Vogue.
